Frica de moarte - cand aventura se termina !

     
E alegerea ta cum vrei sa pleci !
Pe timpul celor aproximativ 3 ani in care am suferit de tulburare de panica, m-am gandit ore, zile, luni si ani la moarte. Intrebarile: Cum va fi? Ce va fi? Cum se vor simti acele secunde? De ce eu? De ce acum? Mi-au umblat de multe ori prin cap in acele vremuri.
Timp de 3 ani, aproape in fiecare seara am adormit cu gandul ca dimineata nu ma voi mai trezi, un sentiment extraordinar de urat, motiv pentru care am o empatie extraordinar de mare pentru persoanele aflate in suferinta. La randul meu am suferit...si stiu cum e!

      Imi este usor sa vorbesc acum cand de ani de zile iau zi de zi antidepresante, imi este usor sa gandesc pozitiv, insa haideti sa aruncam o privire mai complexa asupra mortii si asupra gandurilor negre ce apar oamenilor cand simt ca aventura de pe pamant se termina. 

      Cu siguranta cand ai fost copil ai auzit de apocalipsa, sfarsitul lumii etc., te interesa acest fenomen, insa pe parcurs ce ai crescut ti-ai dat seama ca pentru tine de fapt acel "sfarsitul lumii" este ziua in care vei muri, pentru ca pentru tine atunci lumea s-a sfarsit cu adevarat. 

Ce se intampla cu un om pe aceasta lume materiala:
1) Nu exista si nimeni nu stie ca va exista
2) Apare un gand (de al aduce pe lume) sau un semn (ramane gravida) ca omul ar dori sa existe, lumea incepe sa se gandeasca la fiinta lui.
3) Se naste si traieste (totul depinde de noroc, cand, cum, unde si cat). 
4) Moare si lumea isi mai aduce aminte de el  o perioada.(maxim 50 de ani mai exista in gandurile celor dragi) 
5) Nu mai exista si nimeni nu stie ca a existat vreodata. 

(PS. Asta se intampla cu 99.99999999999% dintre oameni. Mai sunt gen Eminescu ce raman si sunt comemorati.) 
Prin urmare ajungem acolo unde am plecat.

         Sa zicem ca ai ajuns la capatul povestii... esti batran...esti bolnav...si in jurul tau oamenii de varsta ta parasesc usor usor lumea aceasta. Esti constient ca nici tu nu vei trai o eternitate si iti este frica ca poate maine sau poimaine va trebui sa iti iei la revedere de la toti si toate. 

         Acest gand aduce tristete de multe ori, cauzele tristetii pot fi 2: 
-ori ti-ai trait viata si mai vrei sa ramai.(o varianta buna)
-ori nu ti-ai trait viata si crezi ca sunt multe lucruri pe care le-ai facut si pentru care ai muncit, acum la final par  o pierdere de timp.(o varianta rea)

         Am o veste buna pentru tine! Exista si moartea cu zambetul pe buze. Faptul ca acum citesti acest articol este semnul ca ai toate sansele ca ultima ta parte a vietii sa fie una buna.
Trezeste-te in fiecare dimineata, spala-te pe fata si spune-ti in oglinda:
 "Sunt bine, mai simt ca am energie si ziua mea abia a inceput!" iar la finalul zilei nu uita sa  ii multumesti lui Dumnezeu ca ai trait o zi energica indiferent ca a fost ea mai buna sau mai rea si sa iI comunici ca abia astepti sa vezi si ce o sa se intample maine !
Stiu, e greu... e greu cand te dor toate, e greu cand la orice control doctorii te avertizeaza, insa nu uita ca nu e imposibil. O gandire pozitiva poate lungii viata foarte mult, chiar mai mult decat te-ai fi asteptat. 
Oamenii care au trecut lagare de concentrare, ce au avut o viata chinuita, ce au fost privati de libertate de obicei traiesc mai mult. Motivul: Stiu sa apecieze orice zi!
         Incearca de asemenea sa fii activ chiar daca te iau durerile, nu sta toata ziua in pat uitandu-te la TV, ci misca-te, mergi in parc, du-te sa vezi un meci de fotbal, mergi pe un camp din apropriere sa strangi plante medicinale, viziteaza-ti nepotii, viziteaza-ti fostul liceu, ai grija de mica curte din fata blocului, cumpara-ti un caine care te va obliga sa faci plimbari (oamenii cu animale de companie traiesc mai mult). Nu te oblig sa faci maratoane, insa te sfatuiesc sa te misti, sa transpiri si sa bei apa. E mai greu pentru cei din orase sa faca miscare. Batranii de la tara sunt mai activi, motiv pentru care acestia traiesc mai mult!

        Lipsa de miscare, lipsa produselor crude din alimentatie, apa consumata foarte putin sunt doar cateva probleme ale batranilor. Cea mai mare problema se afla in psihic;  plictiseala, lipsa de teluri noi, lipsa de activitati, lipsa de interes, lipsa de vise fac ca moarte psihica a omului sa intervina chiar cu ani buni inaintea celei fizice.
Ca si om in varsta trebuie mereu sa iti faci noi si noi propuneri gen: Vreau sa prind si sa dansez la nunta nepotului! , Vreau sa imi prind stranepotii! sau de ce nu ... chiar si vise: Vreau sa strang bani sa imi cumpar un motor cu care sa ma plimb prin satele invecinate! Vreau sa imi cumpar o cada cu masaj! etc.  Aceste vise si propuneri sunt noi si noi impulsuri ce ii dau inimii motive sa bata cat mai mult.

Unde se termina visele...moartea respira - trupa Parazitii

          Nu te mai gandi la moarte, fiindca aceasta va veni indiferent daca o astepti sau nu, iar cu gandul ca mori sau cu frica de "necunoscutul de dupa" nu te vei impaca niciodata. Deci ... nici nu merita sa te gandesti.

In lagarele de concentrare, mai precis in camera de gazare, exista deasupra fiecarei camere o gaura mica, prin care dupa procesul de exterminare, comandantul se uita daca toti au murit.In momentul in care se deschidea camera pentru curatare si cararea decedatilor la groapa, acestea erau gasiti mereu in forma unei piramidei sub acea gaura mica.Desi toti stiau ca vor muri, toti se luptau pentru ultima gura de aer, pentru ultima speranta de a ramane in viata!

Lucrurile pe care eu le spun acum sunt perfect normale in tarile unde batranii nu sunt obligati sa traiasca in saracie, unde la spital sunt mereu primiti cu zambetul pe buze, unde nu trebuie sa se injoseasca etc. , insa in Romania acestea par sa fie doar "un vis" sau un stil de viata mult prea greu de atins.

Personal sunt de parere ca peste 80% din batranii din Romania, au nevoie urgent de ajutor psihiatric, si nu pentru ca ar fi nebuni, ci pentru ca acestia se afla intr-o depresie majora ce ii fac sa se stinga usor-usor. Daca tu te afli in aceasta situatie sau cunosti pe cineva, ajuta-l si sfatuieste-l sa ceara ajutorul unui psihiatru. Crede-ma, nu e o prostie... in tari mai civilizate se practica. Ar fi pacat ca ultima parte a vietii sa fie traita cu tristete, si antidepresantele pot ajuta foarte mult un batran atat din punct de vedere psihic (i se va redeschide ochii si va vedea viata cum o vedea la tinerete, sa-si reaminteasca de clipe frumoase etc.) cat si fizic. Antidepresantele cer energie, antidepresantele ii vor reda si pofta de mancare. (o spun din propria experienta - in jumatate de an de la luarea lor m-am ingrasat 20 kg).

Tot mai mult traiesc si batranii ce nu sunt singuri! Desi ai "n" ani, si esti vaduv (-a) nu inceta sa iti cauti un om cu care sa ai ce vorbi sau sa iti petreci timpul.
De asemenea multi oameni mor la scurt timp dupa ce ies la pensie sau isi pierd persoana pe care au iubit-o si au ingrijit-o o viata si asta pentru ca incep un stil de viata total sedentar si psihic incep sa se simta inutil. Deci fa-te util! Ajuta pe altii! Fii in continuare parte din comunitate! Ramai in continuare unul dintre noi ! 

Si totusi ...ce se va intampla dupa moarte?

Nu pot sa iti spun acest lucru pentru ca e datoria ta sa faci odata cunostinta cu ea. Datoria mea e sa te ajut si sa faci trecerea in mod onorabil si cu demnitate, fara te a comporta ca o leguma pana va veni clipa. Pana la urma nu are de ce sa iti fie frica de clipa, fiindca moarte nu este un sfarsit, ci e o continuare a vietii insa intr-o alta forma, de aceea moartea in sine nu e un lucru trist, ci trist este faptul ca multi nu stiu acest lucru.

Si in final o poezie foarte draga mie, scrisa de Mary Elizabet Frye:


Nu priveghea mormântu-mi şi nu plânge,
Nu sunt acolo. Nu pot dormi nicicum.
Sunt mii de vânturi care suflă rece,
Sunt diamantul, în zăpadă strălucind acum.
Sunt răsăritul peste coaptele grânare,
Sunt ploaia blândă şi autumnală
Când te trezeşti în iarba dimineţii.
Eu sunt pripeala iute şi banală
A păsărilor mute în zbor înlanţuit,
Sunt stele, noaptea, pe cerul înroşit.
Nu priveghea mormâtu-mi şi nu plânge,
Nu sunt acolo. Şi încă n-am murit.